Alexandru Cristian

Pietre Si Inimi Alexandru Cristian

STONES AND HEARTS. POEMS

This book is in Romanian. It is a collection of love poems.

Poeziile lui Alexandru Cristian denot? sensibilitate ?i candoare ?i reprezint? o lectur? foarte pl?cut?, mai ales în doi... Iar cump?rând acest volum de versuri, ve?i beneficia ?i de edi?ia audio a c?r?ii, în lectura autorului (în carte scrie cum se poate ob?ine gratuit edi?ia audio).

Iat? câteva poezii selectate pentru dumneavoastr?

Lini?te

Dac? ar fi lini?te în Univers
Glasul t?u s-ar auzi, iar mâna ta
M-ar mângâia f?r? a-i p?rea c? r?ne?te
Stele ?i sori, zâmbetul pur
Va împr??tia arome ce m? vor
Trezi din nebunie ?i pe urm?
Senin te voi îmbr??i?a, pe
O planet? oarecare, voi m?rturisi
C? te iubesc!

Mi-e dor

Oare stelele mi te arat?,
Oare cerul îmi ?opte?te despre tine,
Oare lacul duios te cânt?,
Oare v?zduhul mai vine la mine?

Buzele tale îmi ?optesc
C? acolo, undeva, am un dar ceresc
Nu ?tiu ce, nici nu vreau s? ?tiu, te iubesc
Atât e tot ce trebuie s? cunosc.

Corpul t?u l-am zdrobit în palmele mele,
Ochii t?i i-am înecat în apa mea,
Buzele tale le-am strivit cum frunzele
Cad pe jos, c?lcate de fiin?a mea.

Tu e?ti, tu nu e?ti, de când te ?tiu?
Cred c? eternitatea are urma?i, te divinizez
Pentru c? po?i s? m? salvezi, s? m? mântui
Dar oare de ce atât de mult te visez?

Poate c? nimeni nu a cucerit
Citadela sufletului meu, nimeni nu mi-a
Zdrobit cu dulce?e fiin?a, nimeni nu a suferit
Când nemilos te torturam cu vorbe, mi-a
Spus inima ascult? ceva... EA.



A?teptare

Undeva, cândva te-am a?teptat
înfrigurat de singur?tate, înghe?at de uitare.
ai ap?rut brusc ca o lumin? ce rupe
Universul negru al neferici?ilor, m-ai umplut
de c?ldur? ?i am devenit OM.

Sângele s-a pus în mi?care, creierul a început
a gândi, am putut vorbi, m-ai scos din
haos, din materia moart?, mi-ai dat
suflu prin buzele tale ce m? hr?nesc
?i acum, ca un soare m? ?ii în
Via??, te rog s?geteaz? razele tale.

Vreau s? fiu supus de lumina ta,
s? fiu sufocat de parfumul t?u,
s? m? pr?jesc sub s?rutul t?u, s? m?
descompun în fa?a ta ?i tu s?
s? m? cuprinzi.

Vreau s? fiu de?ertul t?u în care
s? luminezi f?r? nici o opreli?te, s?
te v?d goal?, cu sâni ce raze sunt, cu
grade imense în sânge, orbe?te-m? cu energia
ta stelar?, când te ating m? transform, ce
dulce metamorfoz?, din nimic sunt ceva.

N-am s? mai a?tept acum e?ti aici,
?i vei r?mâne cât Universul va vrea, vreau
s? mor lâng? tine sub ploaia de stele a eternit??ii.